Sunt actorii timizi în afara scenei? Protecția pe care o oferă teatrul.

Barbra Streisand a vorbit  deschis despre experiența ei cu anxietate și timiditatea, spunând că nu ar putea concerta niciodată în camera de zi a unei persoane, în ciuda priceperii ei pe scenă și pe ecran. Știm ca acest caz nu este unic.

Sunt actorii timizi în afara scenei?

Mulți artiști se luptă cu anxietatea și in general sunt timizi in afara scenei. Astfel de oameni socializează mai putin și au doar câțiva prieteni. Oamenii au impresia că artiștii sunt persoane tari, curajoase, gălăgioase, care vor să fie constant in centrul atenției. Ei bine, nu-i chiar așa.

Și totuși, de ce actorii caută constant lumina reflectoarelor și scena? Ei bine, pentru că pe scenă, nu sunt ei înșiși. Li se dă un rol, acțiunea are un țel fix, merge într-o singură direcție planificată.

Lucrurile sunt mult mai ordonate pe scenă decât în viața reala. Viața pe scenă este mai ușoară pentru artistul care se luptă să navigheze prin lumi sociale haotice. Pe scenă nu are nimic de pierdut. Când spectacolul se termină, personajul dispare și actorul pleacă acasă fără să suporte repercusiunile acțiunilor lor.

Fiind altcineva înseamnă eliberare, mai ales pentru cei care se simt prinși în timiditatea lor.

Ceea ce teatrul oferă oamenilor timizi, este o comunitate din care să facă parte. Acum oricine a jucat într-un spectacol, știe că distribuția reprezintă familie – o familie plină cu ego-uri ușor de rănit, emoții și tensiune mare. Când actorii se adună in această comunitate, se simt cel mai bine, sunt in elementul lor.

Spectacolul reprezintă viața actorului. Ei muncesc mult, cu pasiune și sunt foarte mândri să facă parte din această comunitate.

Teatrul pentru oamenii timizi este o șansă de a aluneca în pielea altcuiva, de a face parte din ceva mai mare, și de a dovedi că sunt mai mult decât ceea ce par.

No Comments

Sorry, the comment form is closed at this time.